Mesajul de Crăciun al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos sau Crăciunul ne arată iubirea smerită și milostivă a lui Dumnezeu pentru întreaga umanitate. Fiul lui Dumnezeu cel necuprins și nemuritor Se face om muritor, pentru ca să dăruiască oamenilor viața veșnică.

La Nașterea Domnului Iisus Hristos în Betleem, îngerii din ceruri preamăresc pe Dumnezeu și cheamă pe oameni să trăiască pe pământ în pace și bunăvoire. Păstorii din Betleem primesc pe Pruncul Iisus cu bucurie, iar Magii de la Răsărit Îi aduc daruri de mare preț ca unui împărat: aur, tămâie și smirnă.

De aceea, astăzi, copiii și tinerii binevestesc Nașterea Domnului, ca și îngerii odinioară, prin cântări frumoase, numite colinde, iar preoții și diaconii, asemenea păstorilor din Betleem, binevestesc Nașterea Domnului purtând icoana Sa pe la casele oamenilor, în timp ce toți oamenii milostivi și nobili la suflet, asemenea Magilor din Răsărit, oferă daruri copiilor și tuturor celor nevoiași.

Prin urmare, sărbătoarea Nașterii Domnului ne cheamă să dăruim oamenilor pe care îi întâlnim iubire din iubirea lui Hristos, pace și bucurie, lumină și speranță, mai ales celor bolnavi și singuri, săraci și neajutorați.

Totodată, sărbătoarea Crăciunului ne cheamă să ne amintim, prin rugăciune și semne de prețuire, de românii din jurul României și din diaspora română. Pe toţi românii care se află în țări îndepărtate și au dor de Țară și Neam să-i îndemnăm să revină acasă.

De asemenea, să ne rugăm în aceste zile și pentru toți cei care suferă din cauza  războiului, a persecuțiilor și a violenței în diferite părți ale lumii, ca Hristos-Domnul Păcii să îi ajute să nu-și piardă speranța păcii şi a mântuirii.

Cu prilejul sărbătorii Nașterii Domnului Iisus Hristos, Anului Nou 2017 și Botezului Domnului, vă adresăm tuturor doriri de sănătate și mântuire, pace și bucurie, împreună cu urarea tradițională: La mulți ani!

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Gheorghe ALEXIANU – in memoriam

Mareșalul Petain: „Cea mai mare glorie a Dumneavoastră, a românilor, se poate considera modul civilizat şi uman în care aţi administrat Transnistria şi realizările obţinute.”

                                    

de Ion Coja

GEORGE ALEXIANU, erou al Neamului, guvernatorul Transnistriei

– un capitol glorios din ISTORIA OMENIEI ROMÂNEŞTI

La terminarea războiului, toţi cei unsprezece guvernatori care au administrat teritoriul sovietic ocupat de Germania şi aliaţii ei au fost arestaţi pentru a fi anchetaţi şi judecaţi pentru faptele lor, pentru felul cum au guvernat ţinutul încredinţat. Cei unsprezece guvernatori erau care polonez, care neamţ, care lituanian, ucrainean etc. Printre cei arestaţi, şi un român : profesorul universitar GEORGE ALEXIANU, vreme de aproape trei ani guvernator al Transnistriei. Se pare că mareşalul Antonescu nu l–a cunoscut personal pe GEORGE ALEXIANU înainte de a–l numi guvernator. A contat în alegerea pe care a făcut–o faima de profesionist, de onestitate şi loialitate faţă de Ţară, pe care o avea profesorul de drept internaţional.

Cei unsprezece foşti guvernatori au fost judecaţi fiecare în oraşul în care şi–a avut reşedinţa. În cazul Transnistriei, Odessa. Din cei unsprezece acuzaţi, zece au fost găsiţi vinovaţi şi executaţi pe loc, în faţa publicului care asistase la proces şi ceruse condamnarea celui acuzat. Un singur guvernator a fost găsit nevinovat ! Şi acesta a fost GEORGE ALEXIANU ! Toţi martorii care s–au prezentat, cei mai mulţi din proprie iniţiativă, au avut numai cuvinte de recunoştinţă pentru fostul guvernator din Transnistria ! Iar ancheta întreprinsă de autorităţile sovietice nu a găsit nici un motiv de incriminare penală, ca criminal de război !  Atât juriul, cât şi miile de ruşi, ucrainieni şi evrei din Odessa şi împrejurimi au cerut un verdict de achitare, de dezincriminare a lui George Alexianu ! Sentinţa dată de Tribunalul Poporului din Odessa s–a conformat acestei evidenţe şi GEORGE ALEXIANU a fost înapoiat autorităţilor din România, aducându–li–se acestora la cunoştinţă că populaţia Transnistriei nu are ce–i reproşa fostului guvernator. Caz unic în analele WW2.

Autorităţile comuniste din România, conştiente însă că dezincriminarea lui GEORGE ALEXIANU diminuează şansele de incriminare a mareşalului Antonescu, nu au ţinut seamă de verdictul dat la Odessa, de “autoritatea lucrului deja judecat”, astfel că GEORGE ALEXIANU s–a trezit inculpat şi condamnat la moarte alături de mareşalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu şi Picky Vasiliu pentru “crime împotriva păcii şi a umanităţii”. Şi executat la 1 iunie 1946 …

Nu este loc, în aceste pagini, pentru o biografie propriu–zisă a marelui patriot român, a marelui om care a fost GEORGE ALEXIANU. Vom menţiona doar câteva fapte şi aspecte legate de persoana sa, complet necunoscute opiniei publice româneşti şi celor care au gândit şi redactat Ordonanţa de urgenţă nr. 31/2002.

1. Una din măsurile luate de GEORGE ALEXIANU, de cum a fost instalat ca guvernator, a fost să redeschidă toate lăcaşurile de cult din Transnistria, închise de bolşevici. Au fost redeschise şi sinagogele evreieşti. Cum însă lipseau obiectele de cult, ALEXIANU s–a adresat la Bucureşti, Patriarhiei Române şi capilor celorlalte culte. Singurii care nu au răspuns apelului au fost liderii religioşi evrei din Bucureşti. Nu au invocat nici un motiv, nu au dat nici un răspuns. O opinie personală : numai aşa mai târziu se putea ascunde gestul lui GEORGE ALEXIANU. Dacă comunitatea evreiască i–ar fi răspuns lui GEORGE ALEXIANU asta ar fi însemnat acte, scrisori etc., iar scripta manent şi, uneori, rămân în istorie.

2. Personal, GEORGE ALEXIANU a avut cele mai bune relaţii cu evrei foarte importanţi. Medicul de familie, care se îngrijea de cei trei copii ai lui GEORGE ALEXIANU, era evreu, tatăl lui Nicolae Cajal, cel care va ajunge peste ani preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. În această calitate, Nicolae Cajal nu se sfieşte să aibă dintotdeauna relaţii dintre cele mai bune cu Şerban Alexianu, fiul “criminalului” de război GEORGE ALEXIANU.

De asemenea, cât timp a fost guvernator, în casa lui ALEXIANU venea săptămânal rabinul şef al evreilor din România, Eminenţa Sa Alexandru Şafran. Sub pretextul că dă lecţii de germană copiilor Alexianu, rabinul Alexandru Şafran ţinea astfel legătura cu guvernatorul Transnistriei, evident, pentru a face mai bună viaţa evreilor din Transnistria. Din păcate, la proces, rabinul Alexandru Şafran nu s–a grăbit să participe ca martor al apărării lui GEORGE ALEXIANU. Abia peste mai bine de o jumătate de veac, în 1995, revenind în România pentru câteva zile, Alexandru Şafran îi va încredinţa lui Şerban Alexianu următorul înscris : “Lui Şerban Alexianu, amic din tinereţea noastră, în amintirea ilustrului său părinte, care în întreaga–i viaţă şi activitate profesională şi mai ales în perioada neagră a războiului a făcut din inimă şi total dezinteresat atât de mult pentru comunitate. A plătit la comanda comunistă (s.n.) cumplit şi total nedrept. Întreaga–i suferinţă să–i fie izbăvită.” Încredinţându–i acest înscris, marele rabin al Genevei i–a cerut d–lui Şerban Alexianu să nu publice înscrisul “decât după moartea mea.” Lamentabilă exigenţă ! Din care îmi permit să deduc, ca opinie strict personală, un singur lucru : rabinul Alexandru Şafran nu crede nici în Dumnezeu, nici în mântuirea sufletului ! Nici în omenie !

3. În schimb, Papa Ioan Paul al II–lea, când a venit în România, în 1999, şi a dat cu această ocazie o recepţie oficială, a ţinut ca printre invitaţii săi să se numere şi dl Şerban Alexianu ! Oarecum surprins, dl. Şerban Alexianu s–a consultat cu prietenul său, dl. academician Nicolae Cajal, încercând să priceapă ce anume a determinat acest gest al Sfântului Părinte. Domnul academician a găsit explicaţia : aşa cum şi domnia sa ştia, în 1943, nunţiul papal monseniorul Andrea Cassulo, la cererea Papei Pius al XII–lea, a făcut o vizită în Transnistria, pentru a vedea cum sunt trataţi evreii deportaţi. Tot ce a constatat monseniorul Cassulo a consemnat în raportul înaintat către Sfântul Scaun. Papa Pius al XII–lea, sensibil la acest subiect (în ciuda minciunilor ulterior scornite pe seama nepăsării Sale – vezi filmul recent Amen), l–a onorat pe destoinicul guvernator al Transnistriei decorându–l cu înalta distincţie papală Orbis et Urbis care în acel an, 1943, a fost acordată unei singure persoane, românului GEORGE ALEXIANU, guvernatorul Transnistriei.

Gestul papei Ioan Paul al II–lea faţă de fiul lui GEORGE ALEXIANU are o semnificaţie limpede şi unică : Vaticanul, una din cele mai bine informate instituţii de pe planetă, îşi menţine în anul 1999 aprecierea pe care a făcut–o în 1943 faţă de persoana şi activitatea lui GEORGE ALEXIANU, ceea ce, implicit, înseamnă dezavuarea de către Vatican a procesului prin care GEORGE ALEXIANU a fost condamnat la moarte şi executat pentru imaginare “crime împotriva păcii şi a umanităţii.”

            4. Să menţionăm şi altă apreciere contemporană cu activitatea profesorului GEORGE ALEXIANU în Transnistria. Adresându–se ambasadorului român de la Vichy şi doamnei Cantacuzino, mareşalul Petain a declarat : “Cea mai mare glorie a Dumneavoastră, a românilor, se poate considera modul civilizat şi uman în care aţi administrat Transnistria şi realizările obţinute.” (Vezi Olivian Verenca, Administraţia civilă română în Transnistria 1941–1944, Bucureşti, 2000, p. 254).

Închei aceste însemnări despre GEORGE ALEXIANU convins că salvarea Neamului Românesc nu este posibilă atâta vreme cât mai admitem ca unor oameni de calibrul lui GEORGE ALEXIANU să le fie terfelită amintirea de nişte infractori deveniţi guvernanţi. Unor oameni ca GEORGE ALEXIANU, cu care Dumnezeu a dăruit Neamul Românesc, se cuvine să le ridicăm statuia recunoştinţei noastre în toate cărţile de şcoală, oferindu–i ca modele de omenie urmaşilor noştri !

E foarte bine că Ministerul Educaţiei a decis să introducă în programa şcolară lecţii despre holocaust. Din cuprinsul acestor lecţii nu poate lipsi adevărul despre GEORGE ALEXIANU ! Adevărul despre omenia românească! Adevărul despre recunoştinţa şi mai ales despre nerecunoştinţa evreiască !

Ion COJA

Notă: Acest text a apărut prima oară în cartea Holocaust în România? a subsemnatului. Recitind acest text am constatat că nu dezvăluisem identitatea personajului care a dat înscrisul atât de important prin care se neagă Holocaustul din România la cel mai înalt nivel de competență: Marele Rabin Alexandru Șafran. După publicarea cărții mi-am luat răspunderea de a face cunoscut cui aparține declarația așa de clară despre nevinovăția lui George Alexianu. Am publicat de mai multe ori această informație, am avut și grija ca Marele Rabin, Alexandru Șafran, să afle că a fost publicat înscrisul său, cerându-i să dezmintă public informația și înscrisul, dacă sunt cumva false. Nu a făcut-o. Ba mai mult, chestionat pe acest subiect de Comisia Wiesel, nu a infirmat nimic! Din păcate, amintita Comisie, ținându-se strict de menirea ei de a demonstra cu orice preț producerea unui holocaust în România, nu s-a ostenit să-l convoace la comisie pe dl Șerban Alexianu, cu actele și documentele pe care acesta le deține despre Transnistria acelor ani. Comisia s-a auto-declarat comisie de cercetare științifică…

Repet: deși am atenționat comisia asupra documentelor aflate în păstrarea familiei Alexianu, așa zișii istorici și cercetători din comisie nu au considerat necesară consultarea acestor documente

Prezentarea localitatii

Suprafata: 3512 ha

Intravilan: 130 ha

Extravilan: 3382 ha

Populatie: 3850

Gospodarii: 1609

Nr. locuinte: 1948

Nr. gradinite: 4

Nr. scoli: 4

Numele localitatilor aflate in administratie:

Străoane, Muncelu, Repedea, Văleni, Talapan 

Asezarea geografica:

Comuna Străoane este situată în nord-estul judeţului Vrancea, pe platoul de pe Coama dealurilor dintre Valea Siliştei şi Valea Zăbrăuţului. Comuna este delimitată la: nord-est de teritoriul comunei Fiţioneşti, despărţite prin apa Zăbrăuciorului, la est - teritoriul oraşului Panciu, la sud - comuna Tifeşti, la vest - comunele Vidra şi Răcoasa

Activitati specifice zonei:

Viticultură
Zootehnie

Activitati economice principale:

Viticultură
Vinificaţie
Creşterea animalelor
În comună îşi desfăşoară activitatea comercianţi, persoane fizice şi asociaţii familiare, autorizaţi administrativ, meseriaşi, liber profesionişti, prestări de servicii la domiciliul clientului şi alte asemenea, precum şi societăţi comerciale cu profil de comerţ, producţie şi prestări de servicii în agricultură şi viticultură, cum ar fi: Vincon Vrancea, Agromec Straoane
Activitatea economică a comunei este influenţată de marile suprafeţe de vită de vie, aproximativ 1000 ha deţinută de cetăţenii comunei, care face ca aceştia să-şi dezvolte capacităţile de depozitare şi prelucrare a strugurilor, în unităţi gospodăreşti proprii
Starea economică a comunei noastre este foarte mult influenţată şi de suprafaţa foarte mare de terenuri cu vegetaţie forestieră de aproximativ 1800 ha proprietate privată
Un sector de activitate care se dezvoltă la nivelul comunei Străoane este cel al creşterii animalelor, atât în gospodării proprii, cât şi în exploataţii agricole organizatei

Obiective turistice:

Zonă de agrement Talapan - Valea Câmpului
Monument istoric - Biserica din lemn "Sfântul Nicolae" construită în perioada 1474-1478
Monument istoric Ecaterina Teodoroiu
Muzeul comunal Străoane
Biserica "Sfinţii Voievozi" din Străoanele de Jos
Biserica veche din lemn din Văleni-Străoane
Biserica nouă "Sfântul Neculai" din Străoanele de Sus
Biserica "Sfinţii Voievozi" din Muncelu
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Repedea
Datorită zonei geografice în care este situată comuna Străoane are şi amenajări turistice, cum ar fi: Pensiunea Agroturistică Talapan şi Popasul Turistic Valea Câmpului

Facilitati oferite investitorilor:

Infrastructura localităţii
Poziţia geografică a localităţii aflată între staţiunea climaterică Soveja şi drumul european E85
Sprijin logistic din partea autorităţilor locale

Proiecte de investitii:

Îmbunătăţirea calităţii şi asfaltării drumurilor comunale
Reabilitare şi modernizare şcoli şi grădiniţe
Achiziţii utilaje pentru primărie